Scrisoare pentru corul meu

Dragii mei colegi coristi,

Mi s-a facut un dor de voi astazi… Am ascultat pe net din intamplare un cor invitat la unul din evenimentele din Bucuresti si instant mi-a zburat gandul la voi! Am intrat pe Facebook sa vad ce video-uri sunt puse pe pagina de profil a SOUNDului si am gasit mai multe, dar mai ales pe acesta, de la ultimul Craciun petrecut impreuna. Cred ca surprinde bine cam tot ce ne caracterizeaza:

https://www.facebook.com/#!/video/video.php?v=485554518233

Doamne, cat sunteti de frumosi, si buni, si minunati! Frumos colectiv a format si slefuit Voicu Popescu! Si ce comentarii frumoase a presarat Ileana pe ici pe colo printre cantece, exact in spiritul nostru. Ceea am (re)vazut a fost un cor de oameni ce clar, canta de pura placere a cantatului, dar a cantatului in spiritul acestui cor: si cald, si de dor, si de dragoste, si de dans, si zbuciumat si petrecaret, si de rugaciune si smerenie, si de joc si voie buna, si de virtuozitate si de eleganta. Pentru sufletul meu, eu as mai adauga si: romaneste si nebuneste. SOUNDul e un mix de lucruri frumoase cum rar intalnesti! Mi-e greu sa cred ca voi gasi aici un cor ca voi, atat de complex, variat, serios si zapacit in acelasi timp. Bine, hai sa recunosc, sunteti unici 😀 Si stiu ca nu ar trebui sa cer de la Anglia ceva asemanator ;-), probabil pot gasi altceva frumos, din alte puncte de vedere. Dar ce ma fac daca eu exact de ceva ca voi am nevoie? Pffff, nu stiu…

Am sondat putin terenul inainte sa ma mut si se pare ca am de ales intre 2 feluri de coruri, dupa cum mi-a fost prezentat: serioase, care canta numai Alelui si Ave Marii, coruri de catedrala, sau haioase, care canta numai gospeluri. Merita sondat mai departe si inca nu am facut-o, urmeaza acum din toamna. Insa tare mi-e teama ca eu asa sunt: ori cant ca lumea, frumos, si de toate, ori gasesc altceva! M-ati invatat pretentioasa 🙂 Ma uit si ascult la Tomita cum canta el frumos asa, si cu patima, spre sfarsitul videoclipului… Ah! Oameni frumosi ce sunteti! Mi-e dor de voi! Nu mai vorbesc de ce emotii am cand ascult White Christmas, cum imi dau lacrimile pe Irish Blessing si cum incerc sa-mi potolesc dorul pe Cantec de dor.

In continuare cred ca Voicu Popescu & corul SOUND e unul dintre cele mai frumoase lucruri care mi s-au intamplat si care mi se vor intampla vreodata. Sa va tina Dumnezeu sanatosi si la fel de frumosi in continuare, cu aceeasi pofta de viata ca intotdeauna si sa primiti bani muuuuuulti, multi, sa puteti pleca in toate turneele din lume, ca meritati! Si sa ma tina si pe mine Dumnezeu sanatoasa, sa va pot urma peste tot, macar sa va ascult din sala, daca nu sa mai si cant cu voi o data 🙂

A voastra, Cata.

Dor de tara purtat in suflet petru totdeauna

In prima zi in care am ajuns in Anglia ma miscam in reluare, eram lipsita de energie, tot ce voiam era sa stau intinsa si in liniste. Credeam ca era de la oboseala, pentru ca in ultimele 10 zile tot ce facusem fusese sa-mi iau la revedere de la lume, 10 ore pe zi, alergand de la unii la altii, de la unii tot luandu-mi la revedere de mai multe ori in aceasta perioada. Am dat curs acestei cerinte a corpului meu si incet, incet am inceput sa inteleg ce se intampla: putina melancolie 🙂 Asa ca am plans putin… 🙂

Am tot fost zambitoare si plina de energie toata saptamana, luandu-mi la revedere de la oameni, nu insa si de la tara. Eu cand zic Romania zic doinele noastre, cantecele noastre populare, balurile noastre de sarbatori, costumele noastre populare, trairea noastra romaneasca (ei, cea de Transilvania :-P). De asta mi-a fost dor inca de cand am plecat la facultate la Bucuresti, acum 9 ani, si acum realizam ca de asta o sa-mi fie dor toata viata. Nu e un dor suficient de puternic cat sa ma opreasca din ce am de facut acum si poate nu va fi niciodata. Imi dadeam seama insa ca aici am si mai putine sanse sa am trairi care sa-mi aduca aminte de casa. Si m-am gandit: dar nici in Bucuresti nu am prea avut, deci dorul meu nu incepe acum. Apoi am realizat ca a existat ceva ce a pastrat vie in mine acea flacara de traire simpla si frumoasa, autentic romaneasca: dl. Voicu Popescu. Pentru un moment toate gandurile mele se invarteau in jurul lui si ma gandeam: e dor de persoana lui. Dar nu, prin el mi-era dor de Romania toata, de mama si tata, de folclorul si dansurile noastre, de muzica noastra Ortodoxa. De ce? Pentru ca viziunea dansului asupra felului in care muzica trebuie interpretata era atat de aproape de a mea! Sigur ca ma refer mai mult la piesele de folclor si religioase pe care le-am interpretat in corul SOUND sub bagheta dansului (astea erau romanesti). Doamne, mai ales cand cantam piese din Ardeal, imi sarea inima de bucurie, pentru ca ne indemna sa le cantam asa cum trebuie, asezat dar bine infipti in ritm, neaos dar cu eleganta, demn si cu o oarecare mandrie, cea a constiintei originii noastre. Parca si vedeam o invartita derulata sub ochii mei, cu dansatori mandri si cu drag de muzica si dans din Ardeal. Aici puteti asculta un fragment din Nunta lui Constantin Arvinte (derulati pana ajungeti la ziua 16 mai 2011). Iar muzica religioasa ortodoxa pe care o cantam nu isi are pereche! Ascultati De frum’setea fecioriei tale, cantata la Vatican in 2009) Felul in care dl. Voicu Popescu vede acest act al rugaciunii este foarte pe sufletul meu: sa fii acolo cu gandul si cu sufletul, sa canti precum simti, sa dai insemnatate cuvintelor cum poti mai bine prin muzica, ce sa mai, sa te rogi 🙂

Acum ceva vreme am urmarit corul intr-o emisiune live la TV, eu neputand sa ajung in ziua aceea la cantare cu ei. Prezentatoarea i-a intrebat ce-i face sa vina saptamana de saptamana, de ani de zile, la repetitiile SOUNDului, si a avut rabdare sa treaca pe la toti sa le auda parerea: pentru placerea muzicii corale, pentru distractia de la repetitii, pentru momentele de relaxare pe care li le ofera etc. Pe loc am ramas surprinsa ce diferit ar fi fost raspunsul meu daca eram acolo: pentru Voicu Popescu. Nu stiam sa detaliez mai mult asa la repezeala, dar raspunsul asta era: ca sa fiu in preajma dansului. Stiam ca am invatat in timp multe despre viata de la dansul, dar parca era ceva mai mult de atat, insa nu puteam spune ce anume. Acum stiu.

Asa ca multumesc, Voicu Popescu, pentru minunatul sentiment de „acasa” pe care mi l-ati dat in toti acesti ani. Asa am reusit sa nu ma pierd in Bucuresti si am avut cu ce sa balansez tot noul caruia a trebuit sa-i fac fata in acea noua lume. Sa speram acum ca am adunat un bagaj suficient care sa-mi serveasca drept o baza solida pentru a face fata acestui nou numit tara straina, chiar daca n-o sa port corul, dirijorul, parintii si tara decat in suflet.

Innovatio cu corul SOUND si Franceso Saverio Messina

Ne-am cunoscut anul trecut la festivalul de la Ohrid, Macedonia. Noi am luat GrandPrix-ul, ei au luat premiul pentru piesa renascentista cel mai bine interpretata, „Matona mia cara”. Dirijorul nostru a fost, ca de obicei, 🙂 Voicu Popescu. Dirijorul lor a fost Francesco Saverio Messina. Dansului i-a placut mult felul in care suna corul maestrului Voicu Popescu si i-a propus un experiment: un schimb de dirijori, care, pus peste o impartasire de elemente culturale specifice fiecarui popor si de trairi si experiente muzicale, ar putea fi benefic pentru cele doua formatii. Iar ce a iesit va invit sa cititi in comunicatul de presa de mai jos.

Va astept la concert 😉

PS. Peste nu mai mult de 2 luni voi pleca sa traiesc o vreme (sau cine stie) pe alte meleaguri, asa ca pentru mine acesta este (sau ar putea fi) ultimul concert in Romania alaturi de SOUND.

 

INNOVATIO

SOUND

acelaşi cor, alt dirijor:
Francesco Saverio Messina

Corul SOUND al Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti are bucuria de a vă invita la un concert inedit, sâmbătă, 14 mai 2011, ora 19:00. Concertul va avea loc la Casa de Cultură a Studenţilor (str. Plevnei nr.61), în Sala Mare – amfiteatru din incinta instituţiei (etaj II) şi va avea ca invitat de onoare pe dirijorul italian Francesco Saverio Messina.

 Concertul din 14 mai face parte dintr-un proiect de schimb de experienţă între Corul SOUND din România şi Corul CANTICA NOVA din Milazzo, Italia.

 

Schimbul cultural între cele două entităţi artistice a presupus realizarea a două concerte – un concert al corului Cantica Nova, în Millazzo – Italia, sub conducerea dirijorului român, Voicu Popescu; al doilea concert, al corului SOUND sub bagheta dirijorului italian, Francesco Saverio Messina, la Bucureşti.

Concertul din Italia, care s-a desfăşurat pe 3 aprilie 2011, a fost precedat de o săptămână de lucru intens cu corul Cantica Nova sub îndrumarea dirijorului corului Sound al Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, dl. Voicu Popescu. În săptămâna respectivă, dirijorul român a transmis şi a împărtăşit din caracteristicile interpretative ale corurilor româneşti, din spiritualitatea românească şi tradiţiile românilor. În acelaşi timp, dirijorul român a preluat elemente ale culturii interpretative italiene, a înţeles o parte din spiritul italian, pe care apoi l-a transmis şi corului Sound. Repertoriul pregătit pentru acest concert a fost alcătuit din piese italiene şi internaţionale, la care s-au adăugat: o lucrare a unui compozitor român, o prelucrare folclorică a jocului din Maramureş, cunoscut sub numele de Mociriţă – Cântec şi joc din Maramureş sub aranjamentul lui Dan Mihai Goia. Despre concertul din Italia, aici

http://www.la-citta.com/index.php?option=com_content&view=article&id=1512%3Aquando-la-musica-supera-i-confini-nazionali-maestro-rumeno-dirige-i-qcantica-novaq&catid=94%3Aattualita&Itemid=98

şi aici http://www.romania-muzical.ro/articole/art.shtml?g=2&c=16&a=110091 )

Concertul din România, care va avea loc la data de 14 mai 2011, va fi şi acesta pregătit printr-o săptămână de lucru intens cu Corul SOUND, sub îndrumarea dirijorului Corului CANTICA NOVA, Milazzo, dl. Francesco Saverio Messina. Săptămâna viitoare, dirijorul italian va putea transmite şi împărtăşi din caracteristicile interpretative ale corurilor italiene, din spiritualitatea şi tradiţiile italiene, membrilor corului SOUND. Repertoriul pregătit pentru acest concert va fi alcătuit din piese româneşti şi internaţionale, la care se adaugă trei lucrări din repertoriul italian:

1. Nunta – Constantin ARVINTE
2. Cântec şi joc din Maramureş – ar. Dan Mihai Goia
3. Mă luai – Tudor JARDA  
4. Tatăl nostru – Dan VOICULESCU
5. Il bianco e dolce cigno – Jacques ARCADELT
6. Tollite hostias – Camille SAINT-SAENS
7. Missa brevis (Kyrie-Gloria) – Zdenĕk LUKÁŠ
8. Ave Maria – Javier BUSTO
9. Notre Pere – Maurice DURUFLE
10. Benedic, anima mea, Domino – Dominique GESSENEY-RAPPO
11. Prende la vela – ar. Lucho Bermudez       
12. The way we were – Marvin HAMLISCH, ar. Chuck Cassey
13. Witness – ar. Jack Halloran
14. To the mothers in Brazil (Salve Regina) – Lars JANSSON, ar. Gunnar Eriksson
15. Ciuri ciuri – folclor sicilian
16. Si maritau Rosa – folclor sicilian

Prin realizarea celor 2 concerte, în Italia şi România, Fundaţia Culturală SOUND şi-a propus un schimb de experienţă care depăşeşte graniţele obişnuitului, schimb care să permită pe de o parte, transmiterea unei părţi a spiritualităţii şi tradiţiilor româneşti într-un spaţiu unde sunt mai puţin cunoscute, să permită publicului spectator din Italia să descopere România dintr-o altă perspectivă, să permită renunţarea la diverse mentalităţi şi idei preconcepute despre o anumită naţiune sau o anumită cultură, şi pe de altă parte, aducerea în faţa publicului român a unui stil componistic şi mai ales interpretativ distinct, în pofida latinităţii ce caracterizează ambele formaţii corale.

Fundaţia Culturală SOUND, al cărei proiect principal este reprezentat de Corul SOUND, speră ca prin aceste activităţi artistice inedite să pună în valoare patrimoniul cultural naţional mobil, să încurajeze dialogul intercultural şi formarea unei reţele a formaţiilor corale, să pună în valoare cultura românească în Italia şi, de ce nu, să crească vizibilitatea şi accesibilitea culturii româneşti în Europa.

Organizator:

Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti

FINANŢATOR: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret

PARTENERI:

Fundaţia Culturală  SOUND şi Amici della Musica Milazzo

SPONSORI:

Raffineria di Milazzo, Amici della Musica Milazzo

PARTENERI MEDIA:

www.bucurestifm.ro, www.24FUN.ro, www.port.ro

Concert SOUND – All that love

Desi e destul de tarziu, pentru cei ce inca nu au un program bine definit pentru maine seara, corul SOUND va invita la concert

Cantam de dragoste, romaneste si „straineste”, asa, ca sa fie dupa dorintele tuturor, fie ca asteapta Dragobetele, fie ca au sarbatorit deja de Valentine’s Day. Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti s-a gandit sa uneasca cele 2 evenimente cu 10 zile dedicate dragostei si ne-a invitat si pe noi sa o sarbatorim cantand

sambata, 19 februarie 2011, ora 19:00
in holul de la parterul Casei de Cultura
a se veni cu voie buna si cu… dragoste (de muzica, de oameni, de viata, de ce doriti dumneavoastra, cinstiti oaspeti  )

intrare libera

concert corul SOUND – All that love

Doua concerte noi

Final de toamna cu doua concerte mult asteptate ale corului SOUND:

Duminica, 14 nov 2010, ora 19:00, la Sala Radio, ca invitat in cadrul concertului Aniversar al Corului de Copii Radio, impreuna cu Corul Madrigal, Preludiu si Corul Radio. Bilele se gasesc la Sala Radio.

Joi, 18 nov 2010, ora 20:00, la Casa de Cultura a Studentilor, concert de muzica americana choral-jazz, rock si pop  „And all that SOUND”, impreuna cu pianistul si dirijorul Valentin Radu. Intrarea este libera.

Va astept cu mare, mare drag!

Puteti gasi invitatiile la cele doua concerte pe Facebook aici:

Aniversare 65 de ani – Corul de Copii Radio, dirijor Voicu Popescu

And all that Jazz – Corul SOUND si pianistul Valentin Radu

Dirijorul Voicu Popescu despre reusita de la Ohrid

Va recomand cu caldura sa ascultati si impresiile lasate de dl dirijor Voicu Popescu la foarte scurt timp dupa ce corul SOUND a primit Marelel Premiu la Festivalul International de la Ohrid, macedonia, 26-30 august 2010, intr-un interviu publicat pe Starea Presei.ro, la initiativa jurnalistului (si colegului nostru de cor 🙂 ) Florin Budescu:

La Ohrid s-a scandat „Romania” si „Sound”

De ce corul SOUND?

Inainte de anuntarea Marelui Premiu la concursul de care v-am pomenit in articolul precedent, dl Zaprov Zapro, presedintele festivalului, a spus: “pentru a reusi in muzica ai nevoie de trei lucruri: talent, cunostinte si inteligenta”. Si cum vad ca felul in care ne prezentam la festivaluri si concursuri este in general apreciat peste tot pe unde ne ducem, am inceput sa ma intreb: de ce noi? Ce avem atat de special de cateodata o luam inaintea corurilor profesioniste de prin toata Europa? Mi-am gasit raspunsul in fraza dl. Zapro.

De ce talent? E evident: da, e nevoie de voci bune. Cateodata “bune” se poate referi la voci lucrate, altadata “bune” poate insemna voci pure, curate care reusesc sa transmit o anumita emotie si noi ne incadram aici. Dar “bune“ e in general un lucru subiectiv. Insa mai mult decat atat, as include si mostenirea muzicala a unei tari la acest capitol. Ritmurile si liniile melodice romaneste au incantat mereu popoare din toata lumea.

De ce cunostinte? Pentru ca desi talentul e o conditie esentiala, nu se poate ajunge la un rezultat desavarsit fara o oarecare doza de stiinta. Sper sa nu se supere nimeni, insa in cazul nostru nota profesionista este adusa de dirijorul nostru, dl. Voicu Popescu. Oricat de stupid ar parea, exista si dirijori care nu interpreteaza corect insemnarile lasate de compozitori pe partituri. Exista dirijori care nu cauta sa afle care era contextul cultural si istoric din perioada in care a fost creata si cantata o anumita lucrare, ca sa inteleaga bine cum ar trebui sa o interpreteze si dansii. Dirijorul nostru e atent la toate aceste aspecte. Si face si tot felul de conexiuni intre stilurile lucrarilor pe care le cantam, cunoaste bine cum au evoluat lucrurile in muzica, stie cine, ce, pe cine si cum influenteaza, si are astfel capacitatea de a alege un repertoriu asa cum trebuie. Din acest punct incolo, numai stiinta imbinata cu inteligenta face diferenta intre corurile bune si cele foarte bune.

De ce inteligenta? Ca in oricare alt lucru pe lumea aceasta, un plus de inteligenta schimba totul si in muzica; in cazul nostru, vorbim de inteligenta corului si de inteligenta dirijorului in urmatoarele aspecte:

–          Lucrul in echipa: ascultarea permanenta a colegilor de partida si a corului in ansamblu, dorinta si efortul constient de a te armoniza cu ei, de a fi un tot unitar, inteligenta de a-ti cunoaste limitele, locul si rolul in cor. Greu de realizat si aici mai avem de lucru 😀

–          Alegerea repertoriului: un dirijor inteligent cunoaste foarte bine posibilitatile corului sau si va alege un repertoriu pe masura, nu mai jos sau mult mai sus decat acestea. Cunoaste punctele forte si slabiciunile si alege piese care le pun in valoare, respectiv care le ascund. De asemenea, e atent la exigentele si specificul unui anumit concurs sau tema pentru un concert si alege totul in functie de asta. Dirijorul nostru, Voicu Popescu, face toate lucrurile acestea. Stie si nu se fereste sa declare ca ceea ce stim sa facem cel mai bine este sa transmitem ascultatorilor nostri emotia si bucuria cantatului. In timp, maiestria dansului de a ne armoniza vocile a dezvoltat in noi o sensibilitate aparte. Vom canta mereu lucrari care aduc alinare, bucurie si trairi interioare puternice celor ce ne asculta :-). Probabil nu vom avea nicicand o predominanta de lucrari ceva mai…  indigeste, ca sa le numim asa.

–          Alegerea limbajului: Cred ca noi avem un mare noroc si cu muzicalitatea romaneasca deosebita: duiosia si dorul din cantecele de dragoste, voia buna din cantecele de joc, trairea puternica a rugaciunilor din cantecele religioase si pacea deplina din suflet de dupa rugaciune. Toate acestea fac muzica noastra placuta urechii oricarui ascultator. Dar maiestria sta in capacitatea de a transmite toate aceste trairi in timpul cantatului. Cheia tuturor acestor realizari in corul SOUND este tot dl profesor Voicu Popescu. El e cel care incearca mereu sa gaseasca spiritul adevarat al unei lucrari  si ne ajuta sa ajungem la acea stare de care avem nevoie ca sa o putem interpreta asa cum merita sa fie interpretata. El ne spune mereu ca daca uiti sa canti cu sufletul, mai bine te opresti de tot din cantat. Acesta este un punct cu adevarat sensibil pentru multe coruri profesioniste. Au studii muzicale, sunt foarte buni ca tehnica de cant, dar uita sa se simta bine cantand. Pentru ei cantatul e o profesie, un loc de munca. Pentru noi este un hobby, o placere. Dar stati linistiti, ca uitam si noi destul de des asta. Insa avem mereu acolo un dom’ profesor Voicu Popescu sa ne faca atenti la cuvintele pe care le cantam, la linia melodica, la starea pe care acea piesa are menirea sa o transmita. Dansul lucreaza cu voci de amatori, asa ca pentru a obtine sunetul calitativ pe care il doreste de la noi e nevoie sa puna totul in cuvinte simple, deloc tehnice. Nu de putine ori ni s-a spus ca sunam ca un cor profesionist si pe de alta parte, asa cum am spus mai sus, ne bazam mult pe sensibilitatea interpretarii. Asa ca in loc sa foloseasca termeni muzicali ca pentru profesionisti, Dl. profesor ne vorbeste in stari, in sentimente, spunandu-ne ce fel de emotie ar trebui sa starnim prin acele sunete. Si uite ca reuseste…

–          Alegerea atitudinii: mereu modest, nu se imbata cu succesul pe care il obtine, ci ramane mereu constient de responsabilitatea adusa de aceste succese in ceea ce priveste prestatiile viitoare. Plin de respect pentru oameni si cu suflet bun, toti cei care ajung in contact cu dansul (dirijori, membri ai juriului, organizatori, personal hotelier, soferi de autocar, coristi) il simpatizeaza aproape instantaneu pentru ca genereaza o atmosfera pozitiva. E distins si e remarcat tocmai din aceste motive si credeti-ma ca asta e extrem de important. E si carismatic, e destul de greu sa nu il placi. Adaugand aceste aspecte la profesionalismul de care da dovada rezulta o prezenta de succes.

–          Constiinta obiectivului fixat: Dl Prof. Voicu Popescu este o persoana eficienta si pragmatica care nu pierde niciodata din vedere obiectivul pe care si l-a fixat pentru o anumita actiune. De aceea, ne putem oricand baza pe deciziile dansului, stiind ca urmeaza si/sau isi adapteaza strategiile in functie de aceste criterii importante. Inca nu am regretat niciodata ca ne-am lasat pe mana dansului.

Cu siguranta exista si alte insusiri demne de mentionat, cum ar fi aptitudinile pedagogice, simtul extraordinar al umorului, autenticitatea, atitudinea pozitiva, curajul si multe, multe altele. Toate au influentat acest cor in cei 16 ani de la infiintare si au modelat si definit actualul cor SOUND. Deci, de ce corul SOUND? Datorita SOUNDului sau.

Am castigat din nou

Inca simt explozia de bucurie pe care am avut-o cand s-a anuntat ca marele premiu al Festivalului International de la Ohrid, Macedonia, 26-30 august 2010 se acorda … corului SOUND din Romania!

Nici nu prea stiu ce s-a intamplat in sala in urmatoarele minute pentru ca saream intr-una, tipand ca o nebuna si aplaudand. Sentimentul nu era deloc controlabil, de fapt toti eram de neoprit in acel moment. Au fost totusi cativa colegi ceva mai lucizi pentru ca au inceput sa strige dupa o vreme numele dirijorului nostru: Voicu! Voicu! Voicu! Voicu! Si mai apoi numele tarii noastre aplaudand ritmic, stiti voi, asa cum se striga cateodata si pe stadion. Multi o fi crezut probabil ca suntem putin dusi, cu ochii atintiti pe noi, surprinsi de felul in care ne manisfestam bucuria; dar incet, incet ni s-au alaturat tot mai multi. Oricum, prezenta romaneasca era masiva in sala pentru ca mai participasera inca alte 4 coruri romanesti la acest eveniment.

Emotia traita atunci e atat de prezenta inca in mine, incat ar fi suficient sa inchid ochii ca sa retraiesc totul 🙂 Ceva mai incolo, nu stiu cum si cand pentru ca parca trecusera multe minute de cand ne tot bucuram,  cineva ne-a chemat pe scena sa cantam din nou; toata lumea era in picioare si ne aplauda. Toti ceilalti participanti au fost fair-play desi, credeti-ma, concurenta a fost foarte stransa. Au fost 36 de coruri, majoritatea din tari foste comuniste, care au o bogata traditie corala; oamenii canta de mici, cu timpul ajung sa aiba voci lucrate, de profesionisti si sa cante lucrari complexe, nu neaparat placute urechii, referindu-ne de exemplu la muzicalitate, si de obicei e destul de greu sa patrunzi in lumea lor. Stilul romanesc de interpretare (si mai ales al nostru) este diferit si ar fi putut fi reticenti in a-l premia. Trebuie sa va spun ca a mai fost un cor foarte diferit, Maennerstimmel Basel, o formatie corala barbateasca valoroasa din Elvetia, care nu  a ajuns in finala; desi mie mi se pare putin nedrept, a trebuit sa se multumeasca abia cu un loc 2.

Prin urmare: corul SOUND a castigat Marele Premiu al Festivalului, dar nu numai: ne-a fost acordat si premiul pentru piesa macedoneana cel mai bine interpretata. Se numeste “Do tri momi”, e compusa de Dragan Shuplevski si ne-a facut o mare placere s-o cantam pentru ca este o piesa foarte sprintara si vesela din folclorul macedonean. De indata ce primim linkurile catre inregistrarile din concurs le voi afisa aici.

Se pare ca felul in care noi interpretam folclorul si muzica religioasa romaneasca reuseste mereu sa impresioneze juriile din intreaga Europa. Am inceput sa ma intreb de ce si am gasit un posibil raspuns, pe care il voi detalia insa in articolul urmator. Insa asa, doar, in 2 cuvinte: bineinteles ca e nevoie de voci bune, bineinteles ca e nevoie de cunostinte muzicale solide, dar asta nu e suficient. Totul tine pana la urma de starea pe care o transmiti cantand, si asta se datoreaza in cea mare parte capacitatii si puterii dirijorului nostru de a conduce corul SOUND. Il cheama Voicu Popescu si este totodata si dirijorul Corului de Copii Radio din Bucuresti. Ii urmaresc activitatea an de an: proiectele pe care le deruleaza, modul in care se dezvolta profesional si felul in care oamenii cu care lucreaza devin mai buni pe orice plan dupa interactiunea cu dansul. Insa voi vorbi despre motivele pentru care succesul nostru i se datoreaza in articolul urmator.

Primirea acestei distinctii este o mare bucurie pentru noi dar in acelasi timp si o mare responsabilitate pentru viitor. Faptul ca ne-am intors acasa cu acest premiu ne-a adus o satisfactie enorma si speram ca si romanii se mandresc cu noi. Atata timp cat dl. prof. Voicu Popescu va fi alaturi de noi in SOUND, vom lupta din rasputeri sa reprezentam cultura si traditia romaneasca cum putem noi mai bine si pe alte meleaguri.